ROMANIA – TEREN DE JOACA AL PUROAIELOR UMANE

Bogătaşi străini, ucigaşi de urşi româneşti

Autor: PETRU ZOLTAN

După ce-i chinuie pe mistreţi la Cernica, Neculai Şelaru (foto stânga), şeful AGVPS, le admiră leşurile

Notarul Valentin Jerca se făleşte cu urşii căsăpiţi şi cu contractele AGVPS, semnate în faţa sa

Şeful vânătorilor din România, Necu­lai Şelaru, se află în fruntea Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România încă de la începutul anilor 1990, fiind unul dintre cei mai longevivi preşedinţi din ţară. Când nu trage cu carabina după urşi, se duce în pădure la Cernica, unde ţine în captivitate vreo zece porci mistreţi pe care îşi dresează câi­nii de vânătoare. Iar dacă la vână­toa­re bieţii câini nu îi îndeplinesc ordinele întocmai, îi snopeşte în bătaie, susţin mai mulţi vânători din preajma acestuia, sub protecţia ano­nimatului. Pentru ca imaginea să fie com­pletă, Şelaru a scris şi o cărţulie despre etica vânătorească. Asta pentru muritorii de rând, pentru că atunci când se plictiseşte se pozează cu ani­male ucise de el sau de alţi tră­gă­tori de elită.

În toamna anului 2009, pe Valea Argeşului, în ograda unei pensiuni, şi-au dat întâlnire toţi şefii responsa­bili cu vânătoarea în România pentru a însoţi un grup de vânători străini în fruntea cărora se afla Constantin Iavorski, un fost ministru al Republi­cii Moldova. Acesta, împreună cu Şelaru, a participat de-a lungul timpu­lui la numeroase partide de vână­toa­re, în urma cărora s-a betonat o relaţie de prietenie. Motiv pentru care tot staff-ul vânătoresc a ţinut să fie pre­zent la carnagiul din pădurile de pe Va­lea Argeşului. La final, ştabii vâ­nă­to­rimii s-au aşezat unul lângă altul pentru a se fotografia cu trei urşi ciuruiţi de gloanţe. Pentru ca poza de grup să fie completă, în cadru s-a aşezat şi o femeie cu o armă semiau­to­­mată pe umăr pentru a îşi revendica trofeul. Un ursuleţ de 2-3 ani, do­borât de gloanţele trase dintr-o ca­rabină.

Potrivit Centrului Român pentru Jur­nalism de Investigaţie, Iavorski este un personaj care face legătura între afacerile cu energie din România şi oligarhul rus Roman Abra­mo­vich, între altele şi patronul echipei de fotbal Chelsea Londra. Acesta a deţinut monopolul distribuţiei de păcură în ţara noastră şi controlul tranzitării mărfurilor pe calea ferată în trei din cele patru puncte de frontieră prin care se face transferul va­goa­nelor de pe liniile de tip ru­sesc, cu ecartament mare, pe cele ro­mâ­neşti. Totodată, a fost angajat al lui Abra­movich în compania elveţiană Runicom, companie acuzată inclusiv de deturnarea unor fonduri euro­pe­ne.

4 octombrie 2009. Cu noaptea în cap, pe Valea Argeşului, la Ocolul Silvic Vidraru s-a dat alarma pentru începerea uneia dintre cele mai mari partide de vânătoare organizate în ju­deţul Argeş. Rând pe rând au co­bo­rât din maşină cinci vânători – Con­s­­tantin Iavorski, Serghei Nazarchin, Rodinovic N., Cheheekin N. şi Cala­bina N. Toţi străini. Pădurarii şi-au în­cărcat armele de vânătoare, şi-au luat fiecare câte trei-patru oameni pe post de gonaci şi au dispărut în pădure pentru a lua urma urşilor. La rândul lor, vânătorii şi-au încărcat carabinele, le-au pus pe umăr şi s-au dus în fondul de vânătoare Cumpăna, aflat în administrarea Regiei Na­ţio­na­le a Pădurilor Romsilva. Fiecare vânător a fost luat în primire de un responsabil de vânătoare pentru a fi îndrumat către stand.

Unul dintre cei care i-au însoţit pe vânători a fost Moraru Ion. Pe atunci el era respon­sa­bilul cu vânătoarea în judeţul Ar­geş, din partea Romsilva. Acum este şef peste Ocolul Silvic Piteşti. Acesta  susţine că a participat din partea Direcţiei Silvice Piteşti la o vânătoare organizată de firma Dacrom Trade SRL pentru cei cinci vânători străini. „La Vidraru au fost împuşcaţi vreo trei urşi. Cel mai mic avea 2-3 ani. La goană se poate împuşca orice fel de urs. Când se trage nu ştie dacă ur­sul e mic sau mare, tânăr sau bătrân. Ia­vorski era unul dintre vânători. Când am vorbit cu el se ocupa cu pe­tr­o­lul. Eu îl ştiu de la Costeşti, când ve­nea la mistreţi. E un vânător mai deo­sebit. Îi place să vâneze singur”, a de­clarat Moraru. Însă însoţitorii de vâ­nă­toare au rolul de a-l supraveghea şi îndruma pe vânător pentru a preveni astfel de nenorociri.

La scurt timp după terminarea partidei, tot staff-ul vânătoresc s-a m­u­tat în fondul Muşeteşti, administrat de Asociaţia Judeţeană de Vâ­nă­toare şi Pescuit Sportiv Argeş, condusă de Constantin Istrătescu. Go­na­cii au început din nou să alerge prin pădure după vânat. Unul dintre vânători a luat în vizor un urs speriat, pe care l-a ciuruit cu gloanţele din arma semiautomată. Plictisiţi după o zi de vânat, lunetiştii s-au retras la o pensiune din comuna Corbeni. Imediat au ajuns şi angajaţii Romsilva cu cei trei urşi ucişi câteva ore mai devreme.

Urşii ucişi de „carabinieri” au fost asezaţi unul lângă altul în curtea interioară a pensiunii, iar responsabilii cu vânătoarea le-au pus frunze sub cap. Istrătescu a specificat că acest lu­cru reprezintă un ritual al mortului, care în cazul de faţă este vânatul. În schimb, Moraru a spus că acest ritual este un obicei tradiţional vâ­nă­to­resc.

Odată îndeplinit ritualul, ju­pâ­nul Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Neculai Şelaru, şeful compartimentului de vânătoare din cadrul Romsilva, Armand Chiriloiu, patronul firmei Dacrom, Ion Iacob, preşedintele AJVPS Argeş, Constantin Istrătescu, şi responsabilul cu vânătoare în pă­durile statului din Argeş, Moraru Ion, s-au fotografiat cu urşii ciuruiţi de gloan­ţe. În fotografia de grup, deasu­pra puiului de urs s-a aşezat o femeie cu carabina în spate, pesemne pentru a-şi revendica trofeul. Curios, nimeni nu ştie cine este femeia sovietică fără suflet care împuşcă ursuleţii şi care apare în fotografie.

Neculai Şelaru susţine că a au­zit că se fac nişte investigaţii cu privire la activitatea AGVPS. „Sunteţi atât de lipsiţi de moralitate, încât nu vreau să discut cu dumnea­voastră despre acest subiect”.

Cămătăria, parafată de notarul vânător
La începutul anilor 1990, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Spor­tivi din România avea în cont aproximativ 90 de milioane de lei. O su­mă imensă la acea vreme, administrată de Neculai Şelaru, în calitate de preşedinte executiv. Ce s-a întâmplat cu banii nimeni nu ştie. Cert este că AGVPS a intrat într-un colaps financiar. Motiv pentru care  Şelaru a decis să împrumute instituţia pe care a condus-o în ultimi 20 de ani cu suma de 300.000 de lei. Bani pe care i-a dat cu o dobândă 6,25% pe an. Potrivit contractului de împrumut, banii urmează să fie returnaţi în zece tranşe egale începând cu 1 ianuarie 2011. În cazul în care nu îşi va primi banii, Şelaru poate executa silit AGVPS. Acest contract de împrumut a fost semnat în prezenţa notarului Valentin Jerca, şi el un vânător cu ştaif, preşedinte al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit „Diana de Callatis”. Gurile rele spun că pe un fond de vânătoare din Gorj, administrat de aceas­tă asociaţie, Şelaru a doborât o capră neagră. Iar el, ditamai notarul, a îm­puşcat ursul din foto­grafie pe un domeniu de vânătoare aflat în administrarea lui Eusebiu Martiniuc, membru al AGVPS. Am încercat să îl contac­tăm pe Valentin Jerca la biroul său notarial, dar secretara acestuia a spus că nu se află la birou.