Şeful vânătorilor din România, Neculai Şelaru, se află în fruntea Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România încă de la începutul anilor 1990, fiind unul dintre cei mai longevivi preşedinţi din ţară. Când nu trage cu carabina după urşi, se duce în pădure la Cernica, unde ţine în captivitate vreo zece porci mistreţi pe care îşi dresează câinii de vânătoare. Iar dacă la vânătoare bieţii câini nu îi îndeplinesc ordinele întocmai, îi snopeşte în bătaie, susţin mai mulţi vânători din preajma acestuia, sub protecţia anonimatului. Pentru ca imaginea să fie completă, Şelaru a scris şi o cărţulie despre etica vânătorească. Asta pentru muritorii de rând, pentru că atunci când se plictiseşte se pozează cu animale ucise de el sau de alţi trăgători de elită.
În toamna anului 2009, pe Valea Argeşului, în ograda unei pensiuni, şi-au dat întâlnire toţi şefii responsabili cu vânătoarea în România pentru a însoţi un grup de vânători străini în fruntea cărora se afla Constantin Iavorski, un fost ministru al Republicii Moldova. Acesta, împreună cu Şelaru, a participat de-a lungul timpului la numeroase partide de vânătoare, în urma cărora s-a betonat o relaţie de prietenie. Motiv pentru care tot staff-ul vânătoresc a ţinut să fie prezent la carnagiul din pădurile de pe Valea Argeşului. La final, ştabii vânătorimii s-au aşezat unul lângă altul pentru a se fotografia cu trei urşi ciuruiţi de gloanţe. Pentru ca poza de grup să fie completă, în cadru s-a aşezat şi o femeie cu o armă semiautomată pe umăr pentru a îşi revendica trofeul. Un ursuleţ de 2-3 ani, doborât de gloanţele trase dintr-o carabină.
Potrivit Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Iavorski este un personaj care face legătura între afacerile cu energie din România şi oligarhul rus Roman Abramovich, între altele şi patronul echipei de fotbal Chelsea Londra. Acesta a deţinut monopolul distribuţiei de păcură în ţara noastră şi controlul tranzitării mărfurilor pe calea ferată în trei din cele patru puncte de frontieră prin care se face transferul vagoanelor de pe liniile de tip rusesc, cu ecartament mare, pe cele româneşti. Totodată, a fost angajat al lui Abramovich în compania elveţiană Runicom, companie acuzată inclusiv de deturnarea unor fonduri europene.
4 octombrie 2009. Cu noaptea în cap, pe Valea Argeşului, la Ocolul Silvic Vidraru s-a dat alarma pentru începerea uneia dintre cele mai mari partide de vânătoare organizate în judeţul Argeş. Rând pe rând au coborât din maşină cinci vânători – Constantin Iavorski, Serghei Nazarchin, Rodinovic N., Cheheekin N. şi Calabina N. Toţi străini. Pădurarii şi-au încărcat armele de vânătoare, şi-au luat fiecare câte trei-patru oameni pe post de gonaci şi au dispărut în pădure pentru a lua urma urşilor. La rândul lor, vânătorii şi-au încărcat carabinele, le-au pus pe umăr şi s-au dus în fondul de vânătoare Cumpăna, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Fiecare vânător a fost luat în primire de un responsabil de vânătoare pentru a fi îndrumat către stand.
Unul dintre cei care i-au însoţit pe vânători a fost Moraru Ion. Pe atunci el era responsabilul cu vânătoarea în judeţul Argeş, din partea Romsilva. Acum este şef peste Ocolul Silvic Piteşti. Acesta susţine că a participat din partea Direcţiei Silvice Piteşti la o vânătoare organizată de firma Dacrom Trade SRL pentru cei cinci vânători străini. „La Vidraru au fost împuşcaţi vreo trei urşi. Cel mai mic avea 2-3 ani. La goană se poate împuşca orice fel de urs. Când se trage nu ştie dacă ursul e mic sau mare, tânăr sau bătrân. Iavorski era unul dintre vânători. Când am vorbit cu el se ocupa cu petrolul. Eu îl ştiu de la Costeşti, când venea la mistreţi. E un vânător mai deosebit. Îi place să vâneze singur”, a declarat Moraru. Însă însoţitorii de vânătoare au rolul de a-l supraveghea şi îndruma pe vânător pentru a preveni astfel de nenorociri.
La scurt timp după terminarea partidei, tot staff-ul vânătoresc s-a mutat în fondul Muşeteşti, administrat de Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Argeş, condusă de Constantin Istrătescu. Gonacii au început din nou să alerge prin pădure după vânat. Unul dintre vânători a luat în vizor un urs speriat, pe care l-a ciuruit cu gloanţele din arma semiautomată. Plictisiţi după o zi de vânat, lunetiştii s-au retras la o pensiune din comuna Corbeni. Imediat au ajuns şi angajaţii Romsilva cu cei trei urşi ucişi câteva ore mai devreme.
Urşii ucişi de „carabinieri” au fost asezaţi unul lângă altul în curtea interioară a pensiunii, iar responsabilii cu vânătoarea le-au pus frunze sub cap. Istrătescu a specificat că acest lucru reprezintă un ritual al mortului, care în cazul de faţă este vânatul. În schimb, Moraru a spus că acest ritual este un obicei tradiţional vânătoresc.
Odată îndeplinit ritualul, jupânul Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Neculai Şelaru, şeful compartimentului de vânătoare din cadrul Romsilva, Armand Chiriloiu, patronul firmei Dacrom, Ion Iacob, preşedintele AJVPS Argeş, Constantin Istrătescu, şi responsabilul cu vânătoare în pădurile statului din Argeş, Moraru Ion, s-au fotografiat cu urşii ciuruiţi de gloanţe. În fotografia de grup, deasupra puiului de urs s-a aşezat o femeie cu carabina în spate, pesemne pentru a-şi revendica trofeul. Curios, nimeni nu ştie cine este femeia sovietică fără suflet care împuşcă ursuleţii şi care apare în fotografie.
Neculai Şelaru susţine că a auzit că se fac nişte investigaţii cu privire la activitatea AGVPS. „Sunteţi atât de lipsiţi de moralitate, încât nu vreau să discut cu dumneavoastră despre acest subiect”.
Cămătăria, parafată de notarul vânător
La începutul anilor 1990, Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România avea în cont aproximativ 90 de milioane de lei. O sumă imensă la acea vreme, administrată de Neculai Şelaru, în calitate de preşedinte executiv. Ce s-a întâmplat cu banii nimeni nu ştie. Cert este că AGVPS a intrat într-un colaps financiar. Motiv pentru care Şelaru a decis să împrumute instituţia pe care a condus-o în ultimi 20 de ani cu suma de 300.000 de lei. Bani pe care i-a dat cu o dobândă 6,25% pe an. Potrivit contractului de împrumut, banii urmează să fie returnaţi în zece tranşe egale începând cu 1 ianuarie 2011. În cazul în care nu îşi va primi banii, Şelaru poate executa silit AGVPS. Acest contract de împrumut a fost semnat în prezenţa notarului Valentin Jerca, şi el un vânător cu ştaif, preşedinte al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit „Diana de Callatis”. Gurile rele spun că pe un fond de vânătoare din Gorj, administrat de această asociaţie, Şelaru a doborât o capră neagră. Iar el, ditamai notarul, a împuşcat ursul din fotografie pe un domeniu de vânătoare aflat în administrarea lui Eusebiu Martiniuc, membru al AGVPS. Am încercat să îl contactăm pe Valentin Jerca la biroul său notarial, dar secretara acestuia a spus că nu se află la birou.
Primarul Volosevici si viceprimarul Cristian Dumitru ( http://www.ph-online.ro/actualitate/item/398-cristian-dumitru-este-viceprimar-din-nou ) sunt cei care dau verbal indicatii pentru uciderea cainilor capturati de hingherii de la Bucov si scornesc minciuni si pretexte aberante pentru a ne prosti oamenii, pe toata linia.
Am vorbit in nenumarate randuri cu viceprimarul in cadrul diverselor audiente, si de fata cu mine le-a dat indicatii telefonice criminalilor de la Bucov sa inapoieze cainele unui batran caruia ii fusese luat din curte (omul a facut si plangere penala) “doar daca nu este agresiv” (1). cine hotara ca e agresiv?! Raicu, Poenaru, Viorel – hingherul semianalfabet care aduce pitbulli si-i tine in lanturi acolo, Dragos Rusu?!; 2). era cainele din curtea omului!; 3). cainele fusese lovit de masina si avea o grava deformatie a bazinului;). Desigur, animalul a disparut pana am ajuns la “adapost” si au spus ca “l-au gasit mort”, dupa ce angajatii (in speta Raicu, individ care de-a lungul carierei sale de hingher a ucis nenumarate animale si a vatamat corporal cateva voluntare care au indraznit sa i se opuna) refuzasera sa i-l inapoieze in ziua in care l-au luat, mintind ca “de la Bucov nu se mai dau cainii”.
Desi in fata noastra se prefac a intelege situatia si a ne “da dreptate”, in realitate abuzurile continua si cu fiecare sesizare/audienta se rafineaza doar metodele de musamalizare.
Acum refuza si sa dea situatiile cerute prin acest formular: https://docs.google.com/document/d/1k-4BMirPGYTTzk_7c-QGfa-7Yjnr2eI94V6ul2v-hzQ/edit?hl=en_US&pli=1 .
De aceea, cer sa fie depuse reclamatii la ANSVSA, Politie/parchet daca este cazul si la primarie, si sa se solicite aceste informatii de catre toti cei carora le pasa! Saptamana viitoare duceti-va si depuneti aceste acte! Fiecare zi in plus inseamna alti caini omorati, unii dintre ei chiar de pe proprietatile oamenilor! Aceste puroaie umane nu iau doar cainii din Ploiesti, ci si din comune cu care au facut contracte! Se amesteca in reglari de conturi intre vecini, cu scopul explicit de a teroriza populatia pasnica, de a favoriza clientela politica si de a spala/delapida fonduri publice!
Aceste adevarate buboaie purulente ale societatii romanesti sunt conduse de Catalin Costel “Cusetaru'” Vlad, individ de etnie roma, interlop cunoscut in Ploiesti si in imprejurimi, care si-a castigat porecla transformata in renume prin furturile din cusetele de dormit ale trenurilor.
Mizeria umana de Cusetaru’ s-a facut util leprei portocalii, ocupandu-se cu mobilizarea interlopilor de cea mai joasa speta din Ploiesti in timpul campaniei electorale (desigur, va imaginati ca si baietii aia mai aveau si alte treburi decat sa se strofoace pentru PDL la chemarea pacaliciului speluncilor, dar porcul tiganesc slinos a stiut sa isi prezinte ‘realizarile’ ca si cum ar fi contat). Drept rasplata pentru (inchipuitele) servicii aduse, aceasta ultima scursura a societatii a fost rasplatita de molima PDLprelor cu functia de DIRECTOR al Parcului Memorial “Constatin Stere”, transformand aceasta directie a Primarie Ploiesti intr-o ghena a favoritilor politici nefrecventabili.
Rromania, sat fara ciini, tara lu’ Papura-Voda… Banuiesc ca de javra de Tiriac nu mai era nevoie sa pomenesti. Cioara borata merita impuscata cu tot cu drogatu’ de fie-su. Da’ cine sa o faca? Gogu de la Gaze?